Halloween

joi, octombrie 31, 2013 0 Comments A+ a-

                  Halloween fericit tuturor!


      Halloween-ul e una din sarbatorile mele preferate (si sa ma injure profesoara de religie, eu tot "sarbatoare" ii zic).
       In anii trecuti se organizau la scoala concursuri de costume (in fiecare an luam hartie igienica si ma imbracam in mumie), dar anul asta am facut doar ceva cu colegii la scoala, insa nimic special. Dovlecii i-am cioplit de aseara si acum nu-mi ramane decat sa dau o raita prin cimitir, [glumesc :)) ]sa ma uit la filme si sa-mi sperii vecinii.
     
      De vreo doi ani mi-am facut un fel de "traditie" (daca ii pot zice asa): fac lucruri de care imi este frica...Tuturor ne este frica de ceva, dar majoritatea negam si facem pe curajosii in fata celorlalti si asta e minunat pentru ca nimeni nu trebuie sa ne stie temerile. Unora le e frica de inaltime, de spatii mici, altora de diferite ganganii etc. Frica mea e cat se poate de stupida (asa ca va rog sa nu radeti prea tare de mine). Mi-e frica de fantani...(stupid, nu?) Acesta frica o am de pe la 10 ani, cand am vazut un episod din "Fenomene stranii" si de atunci aproape ca mor de fiecare data cand trec pe langa o fantana (adica zilnic, avand o fantana in curte).

  Poveste
        Era o familie si s-au mutat intr-o casa noua (in toate episoadele se muta in casa noua). Doar copilul (de vreo sapte ani) simte prezenta spiritelor in acea casa. Peste cateva zile fantomele isi fac simtita prezenta: sting/aprind curentul, misca obiecte etc.). Pe parinti ii cuprinde frica si decid sa se mute inapoi in casa veche, dar fantomele vin dupa ei, si se intorc in casa cea noua. Copilul este posedat, iar parintii cheama un preot. Acesta face o slujba de exorcizare si demonul paraseste trupul copilului. Cateva zile fenomenele paranormale inceteaza, dar apoi incep din nou. Vine iar preotul si inspecteaza locuinta. Casa are curte in spate, dar acestia nu stiau cand s-au mutat. Iar in curtea din spate, printre copaci si buruieni se afla o fantana (o gaura in pamant, fara oale din ciment sau pietre) din care ies o multime de demoni. Apoi preotul cheama alti preoti, fac toti o slujba, si spiritele dispar. Apoi toti traiesc fericiti pana la adanci batraneti.
 
     Cred ca m-am speriat mai mult din cauza calitatii imaginii, fantana parand astfel un fel de "poarta spre iad''. De atunci tot caut acel episod, dar fara folos. Acum nu ma mai tem chiar asa de tare ca atunci (Nu mi-e frica de nimic!), dar as vrea sa vad de ce m-am speriat asa de tare incat nu am mai iesit din casa cateva zile. (Asa ca va rog sa-mi dati un link daca il stiti.)

                               "Frica creeaza monstri, si nu invers."
(dintr-un film de pe Disney de acum câteva zile)

     De ce trebuie sa existe frica (nu frica aceea "vai, ca ma ascuta maine", "dam test saptamana viitoare", ci frica aceea care te face mai curajos, mai puternic sau mai las, mai slab)?
     In cazul meu frica ma face mai puternica. De mica puneam tot felul de pariuri cu tatal meu, iar fratelui meu ii era frica sa faca lucrurile respective. Frica te imbarbateaza (eu sun fata, deci ar trebui sa zic, ca te "infemeiaza"?). Oricum ar fi, frica este ceva de care nu poti trai, fiind adanc infipta in sufletul tau.

              Voua va este frica de ceva signifiant sau va este frica de un lucru stupid cum imi este mie?
   sursa foto: weheartit.com