Agonie/Extaz

joi, martie 06, 2014 0 Comments A+ a-

       Mereu, în viaţa mea am avut momente în care treceam de la agonie la extaz. Întotdeauna am avut treceri din astea; care se realizează foarte brusc. Pentru o clipă te afli în rai şi pe cele mai înalte culmi ale fericirii, pentru ca imediat să fii întru-un iad produs de amărăciunea şi nefericirea care se află în tine şi în jurul tău. Şi invers, desigur.
       Nu-mi place această stare, dar cel mai mult îmi displace trecerea aia care se produce cam aşa: :) :| :( sau aşa: :( :| :).
       Săptămâna trecută şi săptămânile precedente ei am avut o stare de bine, mult mai euforică decât de obicei, şi o fericire pe care nu am mai simţit-o până acum. Dar ieri sau alatăieri am avut o stare de tristeţe nici nu ştiu din ce motive. Astăzi mă simt bine, adică nu bine, mă simt indiferentă. Aceasta e starea pe care o am de obicei şi care mă face să mă simt atât de bine. Eu mereu tratez majoritatea lucruruilor cu indiferenţă, adică nu mă prea implic. Dar, am aflat  că nu e prea bine să fac asta şi că ar trebui ''să pun puţin suflet în tot ce fac'' şi să nu mai tratez oamenii din jur cu indiferenţă.
       Datorită stării mele de bine idioate de când am început şcoala semestrul ăsta nu am învăţat mai nimic şi nici teme nu prea am făcut, şi nici nimic altceva pentru mine. O colegă mi-a şi spus: ''Nico, ce-i cu tine, de o vreme nu mai înveţi şi nici temele nu ţi le mai faci?!'', iar eu i-am zis că ''ba da, învăţ''. Dar nu e aşa, nu pot învăţa sau să fac orice altceva când mă simt atât de bine, dar nici când mă simt rău. Ca să pot face ceva am nevoie de o stare din aia de indiferenţă tipică mie. Ca să-mi ieşe ceva bine nu am nevoie de laude, încurajări şi lumea să-mi spună că pot. Ba dimpotrivă am nevoie să-mi spună că nu sunt bună de nimic, că n-o să reuşesc. Aşa sunt eu...
       Zilele astea mi-am revenit, am început să mă ocup mai mult de orice mă interesează.
       Şi...
       A venit primăvara, nici nu ştiu când. S-au dus aşa repede zilele astea de iarnă, nici nu am simţit trecerea timpului. Ştiu doar că aşteptam să ningă, şi nu prea a nins. Primăvară a fost încă de prin ianuarie, dacă-mi aduc bine-aminte. Oricum, mă bucur că a venit, dar cred că puţin prea devreme. Primăvara este anotimpul meu preferat. Primăvara semnifică renaştere şi un nou început. Am început din nou să fac ce-mi place.

sursafoto: weheartit.com