''Rushed'' de Brian Harmon

sâmbătă, noiembrie 15, 2014 2 Comments A+ a-

sursă foto: amazon.com

Descriere

       ''Eric can't remember the reccuring dream that keeps waking him in the middle of the night with an overhelming urge to leave, yet he spends each day feeling as if he desperatly needs to be somewhere. With no idea how to cure himself of this odd compulsion, he decides to let it take its course and go for a drive, hoping that once he proves to himself that there is nowhere to go, he can return to his normal life. Instead, he finds himself hurled headlong into a nightmare adventure across itself one heart-pounding detail at a time.
       Horror, science fiction, dark fantasy.''

Părerea mea

       După o pauză de vreo două luni în care nu am mai citit nicio carte, am decis să o citesc pe aceasta. Am găsit-o gratis la ebooks. Aşa că am zis de ce nu?! M-a atras titlul şi coperta. Ştiu că nu ar trebui să fie aşa, dar dacă nu-mi plac, atunci nu mă prea interesează o carte. La fel e şi cu descrierea. Coperta care trezeşte anumiţi fiori, şi descrierea cum că Eric are un vis ciudat din cauza căruia nu e tocmai în regulă, m-au făcut să cred că va fi o carte care sigur îmi va plăcea. Şi aşa a şi fost. Acum, Rushed se numără printre cărţile mele preferate. 
        E prima carte pe care am citit-o în engleză. Voiam de mult să încerc să citesc ceva, într-o altă limbă, diferită de română, şi cum engleza e singura limbă pe care o cunosc cât de cât... Cartea e scrisă într-un mod simplu. Stilul autorului e unul simplu. Şi chiar dacă nu ştiam ce înseamnă unele cuvinte, sensul acestora reiesea din context. Sunt suprinsă de mine, de câte ştiam şi înţelegeam citind cartea, dar totodată, m-a făcut să mă simt prost că nu ştiu mai mult, şi să vreau să ştiu mai mult. Am învăţat o grămadă de cuvinte noi. Şi acum, vreau să citesc mai multe cărţi în engleză..

       Cartea începe, cu Eric, care se trezeşte în mijlocul nopţii, neliniştit din cauza visului pe care l-a avut; vis din care nu-şi aminteşte decât că era vorba de o pasăre. Timp de trei nopţi are acelaşi vis. Eric crede că e nebun din această cauză. La fel şi soţia sa, dar fără să o spună. Eric simte nevoia de a pleca, nici el nu ştie unde. Singurul lucru pe care îl ştie e că trebui să plece şi să fie undeva. Pleacă cu maşina, condus de visul său în mod inconştient. Acesta e doar începutul unei spectaculoase şi înfricoşătoare călătorii.
       Personajul principal e la fel de confuz ca şi noi de toate cele ce se întâmplă. Sau, poate, şi mai confuz. În drumul său află de la fiecare persoană  pe care o întâlneşte, câte ceva legat de visul său şi de drumul pe care trebuie să îl parcurgă până la catedrală. Află că nu trebuie să se depărteze de drum, şi dacă ar face-o ar fi pierdut în cealaltă lume. Singura modalitate prin care ţine legătura cu ceilalţi e cu ajutorul unui telefon. Văzând o mulţime de creaturi monstruoase, locuri ciudate şi oameni, care de fapt nu sunt oameni, Eric crede că e nebun. Dar, îi trimite poze soţiei sale, şi astfel nebunia lui nu e tocmai o nebunie. În călătoria sa îşi face şi nişte prieteni, care îl vor ajuta pe tot parcursul căutării sale. Dar, nu e o simplă călătorie. E una ciudată. Presărată cu monştri, capcane şi lucruri diferite de cum şi le amintea el. Finalul, a fost unul neaşteptat. Şi fericit.

       Cartea asta e genială. Nu mă aşteptam la nici unul din lucrurile întâmplate. Nu mă aşteptam la nimic de fapt, totul fiind foarte surprinzător; autorul creând suspans. Lumea, sau mai bine zis, lumile, sunt foarte ciudate, în continuă schimbare. O lume. O întâlnire dintre lumi, în care nimic nu e sigur. Am citit şi seara. Şi am visat chestii ciudate. Puţin mai ciudate decât chestiile ciudate pe care le visez de obicei. Şi de aceea, cred că nu e o lectură tocmai potrivită pentru seară. Nu că ar fi horror, că nu e ceva chiar aşa groaznic. E, oarecum, drăguţ. Chestii ciudate şi drăguţe: fantomele, creaturile, unele personaje.

       Cartea asta, de fapt, nu e doar o carte, ci o serie. Şi se pare că, în ultima vreme citesc doar cărţi care cred că sunt într-un volum, ca să constat apoi că sunt mai multe. Abia aştept să citesc şi celelalte două cărţi. Pentru că aceasta, mi-a plăcut mult. mult.

Citate

  • You'll want to stick to the path or you'll never get where you're going.
  • You just can't walk back the way you came.
  • New was bad. New was unpredictable.
  • His heart was racing. He couldn't move. He didn't know what to do.
  • ...once he accepted that there must be a solution to the problem, he was able to find one.
  • Only females hunt. The males are too slow and stupid. They don't care about much more than eating and fucking.
  • Doesn't hurt to be prepared.
  • And he couldn't keep relying on dumb luck to save his ass.
  • He ran as hard and as fast as he could go, but it didn't seem to be enough.
  • No matter what, just keep going!
  • ''...So I went to that room with the door and I just went for it.''
    ''That was very brave of you.''
    ''Thanks. But... I have you to thank for that.''
    ''Me? I didn't do anything.''
    ''Yeah you did. You were my friend. I needed a friend.''
  • Smiling to himself, he continued on.
  • ...unable to go anywhere but forward and back, and back was apparently not an option.
  • We're all entitled to our opinions. Even us fools.
  • There's always a chance. For everything. You shoud remember that.
  • It was funny how the most vulgar of decriptions were the ones you remembered most clearly.
  • ''Can you see everything I see?''
    ''Not see it, exactly. I just know it's there. I can feel what you feel. And right now you feel like you're walking into the gates of hell.''
  • ''And I'll stay with you. No matter what.'' Her words. So clear in his mind. She made him promise not to give up. She made him promise to believe. Even when all seemed lost.

2 comentarii

Write comentarii
Malina M
AUTHOR
23 noiembrie 2014, 16:06 delete

Buna, Te invit sa imi vizitezi blogul (http://booksormovie.blogspot.ro/) si daca iti place sa te abonezi :D Multumesc.

Reply
avatar
Vlad Nicoleta
AUTHOR
24 noiembrie 2014, 17:46 delete

Bună, Mălina. Îmi place blogul tău; şi îl urmăresc de ceva vreme. :)

Reply
avatar